În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 – numită şi „Mica Unire”, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească, prima etapă în crearea statului unitar român modern.

În şedinţa din 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost votat în unanimitate, stârnind mânia Porţii Otomane și a Austriei, care au considerat alegerea drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul actului nu se prevedea ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane distincte.

Astfel, Cuza a devenit domnitor al celor două principate, iar unirea lor a fost recunoscută de către marile puteri pe parcursul domniei sale.

În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând astfel unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

Constituția adoptată la 1 iulie 1866, consfinţeşte denumirea oficială, România, iar la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România.

Alexandru Ioan Cuza, artizanul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol.

În timpul Revoluţiei de la 1848, Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza, însă acesta a reuşit să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania.

A participat, de asemenea, la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina.

Ulterior devine preşedinte al judecătoriei Covurlui între 1849 – 1851 şi 1855 – 1856, director al Ministerului de Interne – în 1851, primind în această perioadă şi rangul de vornic.

Sursa:Radio România Cultural

La mulți ani, România!

 A Magyar kultúra napját 1989 óta ünnepeljük meg január 22-én, annak emlékére, hogy a kézirat tanúsága szerint –Kölcsey Ferenc 1823-ban ezen a napon tisztázta le a Himnusz szövegét.

Idén, e jeles nap alkalmából, azaz január 22-én Fügedy Anikó-Erzsébet tanítónő látogatott el a könyvtárba a 3. osztályos tanulóival és ünnepelte velünk a Magyar Kultúra Napját.

A gyerekek nagy lelkesedéssel és mély átéléssel adták elő előadásukat, versekkel és furulyaszóval tették emelkedettebbé az ünnepi hangulatot, majd ezt követően kézműves tevékenység zárta le e jeles alkalmat.

Köszönjük Fügedy Anikó-Erzsébet tanítónőnek a színvonalas rendezvényre való felkészítést és azt is, hogy kis tanítványaival, e számunkra fontos napon a könyvtárunkat tüntette ki figyelmével!

 Primii colindători ne-au făcut o mare surpriză...

Mulțumim doamnei Fügedy Anikó și clasei dânsei pentru surpriza minunată!

Vizită de decembrie la bibliotecă

Copii din Grădinița cu Program Normal 2. Albiș ne-au făcut o scurtă vizită la Bibliotecă. Cei mai mici cititori ai noștri s-au familiarizat cu cărțile și cu cititul. Ei le-au răsfoit cu mare grijă și cu interes. În incinta turului bibliotecii ei au descoperit cât de multe feluri sunt lecturile. Astfel au auzit despre noțiunea de istorie, despre sport, despre arte, etc.
Copii, vă așteptăm cu drag la Bibliotecă!

În bibliotecă

Copiii din Grădinița cu Program Prelungit nr.1. Marghita ne-au făcut o scurtă vizită la Bibliotecă.

Elevi și cărți

Doamnele învățătoare Pop Mónika și Galambos Edina din Liceul Teoretic ,,Horváth János,, ne-au făcut o scurtă vizită la Bibliotecă și au ținut o activitate interactivă pentru familiarizarea elevilor cu cartea și cu cititul.
Vă mulțumim pentru colaborare!

În bibliotecă

Copiii din Grădinița G.P.P. nr.1 Marghita ne-au făcut o vizită la Bibliotecă.